Icoane

ICOANE
Valoroasei colecţii de icoane pictate pe sticlă îi este rezervat spaţiul de etalare de la parterul muzeului unde, după principiul evoluţiei cronologice şi stilistice, sunt alăturate piese provenind din cele mai cunoscute ateliere rurale şi urbane ale Transilvaniei: Nicula, Gherla, Scheii Braşovului, Maierii Albei Iulia, Iulia, Mărginimea Sibiului, Făgăraş, Laz şi Lancrăm. Datarea celor mai vechi exponate aparţinând creaţiei iconarilor niculieni, cei care au experimentat întâia oară o tehnică artistică de sorginte central europeană, difuzată prin intermediul unor negustori străini ce au favorizat pătrunderea de piese de cult austriece şi boemiene în spaţiul nordic al Ardealului, se opreşte la mijlocul veacului al XVIII-lea. Ca fenomen de masă, pictura pe sticlă înregistrează în cea de-a doua jumătate a veacului trecut o desprindere fermă din anonimat a unor meşteri ţărani dobândind conştiinţa actului artistic împlinit, reţinându-l ca moment în desfăşurarea sa temporală şi însoţindu-l cu propriul nume, când au cunoscut, precum Savu Moga din Arpaşul de Sus, aprecierea comunitară a talentului lor. Tematica iconografică a picturii transilvănene pe sticlă atestă interesul de care s-au bucurat în rândul comaditarilor ţărani reprezentările dramei patimilor christice, ale miraculoasei Învieri sau ale misterului euharistic, căruia occidentul creştin al veacului al XVIII-lea îi consacrase, în varianta Tescului Mistic, o expresie stilistică barocă atât de diferită de simbolica formulare post-bizantină propusă de lumea ortodoxă şi numită Isus-viţă de vie. Fervoarei cultului mariologic îi datorăm frecvenţa mare în mediul rural a reprezentărilor Maicii Domnului cu Pruncul, ce însoţea ca o promisiune de rodire orice cuplu de tineri în pragul căsătoriei, dar şi a acelei Îndurerate Maici a Domnului asistându-şi Fiul la supliciul răstignirii. Din şirul sfinţilor patronimici şi protectori, au fost solicitate reprezentările Sfântului Gheorghe, patronul regimentelor de grăniceri din nordul Ardealului, apărătorul, alături de Sfântul Ioan, al sănătăţii vitelor din grajd şi al recoltelor adunate în hambare, ale Sfântului Haralambie, patronul tăbăcăriilor şi protectorul tăbăcarilor şi protectorul vieţii ameninţate de flagelul ciumei, ale proorocului Ilie, cel care rostuieşte asemeni Sfântului Florian al catolicilor, sorocul ploilor, grindinei, fulgerului şi este ales ca patron al căruţaşilor şi al breslei cojocarilor, ale Sfântului Nicolae, protectorul pescarilor şi al fetelor lipsite de zestre sau ale Sfintei Paraschiva, cea mai venerată dintre muceniţe.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s